eu

Ultimul unicorn a disparut pana si dupa youtube…

De ce Myöhemmin?

 Am fost anul trecut la un seminar, unde printre alte nume celebre, Anne Stenros ne-a vorbit despre  Twitter, bloguri si noul trend al inovatiei din ziua de azi, in care implicarea tuturor in proiectul tau personal de dezvoltare e mult mai eficace decat munca individuala, secreta, multi-patentata etc etc… S-a vorbit mult despre necesitatea colaborarii si cum firme ca LEGO si altele, implicandu-si utilizatorii direct in procesul creatiei au schimbat evolutia economica a firmei dinspre faliment spre profit.

Nu mai auzisem de Twitter pana atunci,  iar blogurile mi se pareau inutile…

Peste cateva luni, Masha V. Petrova si-a publicat pe LinkedIn, pe grupul NAFEMS un post din blogul personal despre The art of dealing with people , subiect despre care teoretic am citit o multime, insa practic sunt o catastrofa… Asa incat mi-am revizuit un pic atitudinea fata de bloguri…

Insa ceea ce m-a determinat sa incep sa scriu a fost blogul prietenei mele, care e o combinatie de trairi intime cu muzica si literatura, care ridica subiecte noi si motive de reflectie in fiecare saptamana, care nu dezbate probleme internationale si nici nu vorbeste de pe pozitii stratosferice de CEO, desi acolo e situata…

Asa s-a nascut Myöhemmin… care nu e singura care a crezut, sau nu, ca e prea tarziu…

O dedicatie pentru sarbatorita de azi! 

Mai tarziu…

Avatar

Intotdeauna mi-am dorit sa ma pot reinventa… am si incercat de cateva ori – acolo in lumea reala, insa virtual, totul pare mai usor… V-a placut Avatar? ok, idee preluata, poveste subtire,  insa a putea deveni complet altcineva si a trai in alta lume, dupa alte reguli, cu alt trecut si alt viitor, n-ar fi cool?

Nu mi-am regretat niciodata trecutul si mi-am asumat raspunderea tuturor deciziile mele indiferent cat de irationale au fost, insa “ce-ar fi daca… ” ramane permanent o optiune coplesitor de tentanta pe care vreau sa o exersez aici…