Intalnind pentru prima data prieteni vechi
Am primit zilele trecute o ”trimite mai departe” de la prietena, in care se studiau riscurile folosirii retelelor de socializare de pe internet, gen Facebook, Hi5, My space, precum si a blogurilor. Cercetatorii explicau in detalii cum drepturile de autor ale celor ce participa in astfel de retele sunt integral cedate administratorilor, precum si faptul ca stergerea datelor este de-a dreptul imposibila. Ca rezultat, pe langa o expunere eterna, participantii pot deveni victimele unor furturi, rapiri sau alte crime, in urma informatiilor depuse de buna voie pentru a fi la indemana oricui…
Total de acord, exista riscul ca impreuna cu toate celelalte informatiile pe care le afli astazi de pe net, sa ai acces si la informatii personale sau private. Insa in ce ma priveste, daca despre persoana sau firma cu care intru in contact nu gasesc nici o informatie pe net, nici nu ma deranjez sa initiez o colaborare. Daca in anul de gratie 2010 nu am date despre cine esti si ceea ce stii sa faci, cred ca nici tehnologia sau serviciile pe care le prestezi nu sunt la nivelului anului in care traim…
In ce priveste oamenii pe care-i cunoastem pe net si cu care vorbim de ani de zile fara sa ne fi vazut in “carne si oase”, cred ca ne devin mai apropiati decat vecinii pe care-i vedem zilnic si cu care schimbam un salut pe fuga, sau colegii de serviciu cu care descurcam itele vreunui proiect, sau prietenii din copilarie cu care schimbam un telefon de doua ori pe an. Am cunoscut in weekend-ul trecut trei oameni cu care am schimbat opinii si despicat firul in patru cu unii de ani de zile, cu altii doar de cateva luni. Sentimentul pe care il ai e de continuitate… Nu trebuie sa te reinventezi, sa faci impresie, sa fii amuzant, nu este un inceput. Este o continuare a unei discutii incepute de mult. Iar daca in ani de conversatii cineva poate fi atat de bun actor incat sa-ti castige increderea, nici nu ma intereaza daca in timpul liber este cumva un criminal in serie, care tot ce-si doreste este sa-mi sparga casa si sa-mi rapeasca copilul… Poate sunt eu naiva, insa mie internetul si discutiile de pe internet mi-au schimbat directia in viata de mult prea multe ori, ca sa pot sa-l inchid acum de frica potentialelor riscuri pe care implicit le aduce.
10 comentarii »
Lasă un răspuns către myohemmin Anulează răspunsul
Comentarii recente
Mihaela plesoiu la I wish I were a witch… Mihaela la New York myohemmin la Sound walks Mihaela la Till death do us part Mihaela la Sound walks asacredeu la Mind power tristeteapamantului la Nostalgia Mihaela Plesoiu la Ma oftic mihaela plesoiu la Furtuna 1001vorbe la 2013
Myöhemmin's Blog 
corect. viata e riscanta oricum. si pe net si pe langa.
netul este destul de prielnic despicarii firului in patru … sute … cum sa nu-l iubesti?!
Posibile efecte secundare exista in tot ce misca si nu misca pe lumea asta. Solutia, ca de fiecare data, punerea in balanta a riscurilor si a beneficiilor …
Nu cantarim in continuu, in toate aspectele vietii? Nu toate vin „la pachet”(cu bune, cu rele) …. inclusiv personalitatile? 😉 Asta cu „pachetul” – personalitate e o constatare a mea, relativ recenta si careia ii pun multe in carca …
O fi riscant sa fii naiv sau prea naiv. Dar alternativa?! … suspiciune … paralizanta … nu, mersi! 🙂
Pe de alta parte 😉 naivitatea si suspiciunea in contextul asimilarii informatiei de pe net, e o alta mancare de peste 🙂 selectivitatea o fi ruda cu suspiciunea? am incurcat-o! 🙂
Eu cred ca asimilarea oricarei informatii trebuie facuta cu discernamant… daca stam sa despicam acum firul, exista carti, tiparite si recenzate cu informatii gresite cu voie sau fara de voie. Exista date stiintifice verificate care la fiecare cateva sute de ani sunt corectate – nu cred ca este vorba de suspiciune aici, ci doar de o practica de bun simt de a nu ingurgita tot ce ti se ofera, fara a-i aloca un minim de neuroni pentru a o cantari si eventual verifica… inclusiv personalitatile, care pe de alta parte nu sunt un dat – pot fi si ele modelate, insa din pacate doar din interior…
„… Exista date stiintifice verificate care la fiecare cateva sute de ani sunt corectate”
asa e! 🙂 informatia din toate sursele trebuie cernuta …
dar netul asta e de speriat cat de la indemana e …
„nu cred ca este vorba de suspiciune aici, ci doar de o practica de bun simt de a nu ingurgita tot ce ti se ofera, fara a-i aloca un minim de neuroni pentru a o cantari si eventual verifica…”
da asa zicem noi … dar stii tu, fiecare crede ca e de bun simt ce face … si cel mai suspicios specimen isi va spune ca e de elementar bun simt sa nu te expui pe facebook sau pe blog lumii mari plina de personaje baubau …
„inclusiv personalitatile, care pe de alta parte nu sunt un dat – pot fi si ele modelate, insa din pacate doar din interior…”
cateodata din pacate, altadata din fericire 😉
ideea „pachetului” meu este ceva de genul…
unele plusuri vin la pachet cu unele minusuri – ajuta sa inghiti unele minusuri daca te gandesti ca vin la pachet cu plusuri de care te bucuri pe de alta parte 😉
unele minusuri vin la pachet cu alte minusuri – observi unu .. e o chestie de timp pana dai si peste celelalte din pachet
unele plusuri vin la pachet cu alte plusuri – observi unu … te poti baza si pe restul pachetului …
eu cred ca plusurile si minusurile vin simultan – depinzand de natura fiecaruia, pesimista sau optimista, de a se concentra pe unul sau pe altul… insa e drept ca un minus care te loveste e mai greu de trecut cu vederea, pe cand un plus il uitam uneori mult prea repede, asa ca e bine sa se repete des 🙂
TOTAL de acord. Nu vad viata fara net. Cu toate riscurile ! Nu pot sta fara el!
Si eu sunt pentru net! Uite,de exemplu, cum altfel ne-am fi cunoscut?
…..”nici nu ma intereaza daca in timpul liber este cumva un criminal in serie, care tot ce-si doreste este sa-mi sparga casa si sa-mi rapeasca copilul”…
Hahahaha de la mine iti venira idei d’astea…trebuia sa/mi tai barba! Aceleasi sentimente am avut si eu – nici nu prea mai sint la varsta sa trebuie sa ‘pretend’ – insa e super misto sa nu trebuiasca sa te efortezi pentru a impresiona…zic.
Salutari cu simpatie mamei. Salut Mirela 😉
Salut! Salut! 🙂
nooo, adevarul e ca de Mirela imi era mai frica… 🙂
mama va saluta si ea, nu prea ajunge la calculator sa comenteze singura, insa mai are timp…