Myöhemmin's Blog

Just another WordPress.com weblog

Traind viata altora

Am fost acasa. „Repede, repede”, cum imi spune al meu sortit, din vastul lui vocabular romanesc ce contine inca 4 expresii: „Doamne fereste” ,”stai cuminte” si „treci la locul tau!”,  fara nici o legatura cu rutina mea de zi cu zi. Insa, in weekend, am plecat acasa.

Cum saptamana mea s-a incadrat in ritualul din ultimii ani, intai am pierdut cheile masinii, apoi am cumparat gard, dupa care am reinceput sa sap in jurul casei, ca prea era tot pamantul lung, lat sau plat. Joi, dupa ce mi-am cautat disperata haine – ca n-am de nici unele – am reusit si-am ajuns la aeroport. In tara nu era atat de cald cum fusesem avertizata sa-mi iau costumul de baie, insa nici la frig nu se incadra temperatura. Dupa ce m-am dezmeticit din pupaturi si instructiuni de condus date pe fuga, primul soc l-am avut cand soseala nationala ce trecea bineinteles prin poate satele si comunele in care mi-am petrecut vacantele de vara, avea limita de viteza 70km/h. Copiii care alearga din curte in cei 2 m din fata casei – n-au nici o sansa de supravietuire. Dupa multiple claxonari, am constatat ca pe gps telefonului „Nokia comes with maps” – sunt camerele de pe DN 1, insa am ignorat in final toate avertizarile de nopeus raja (l-am dat pe mute) – ca nu mergea nimeni cu viteza tipata de gps-ului meu. Podurile, erau insa supra-protejate: 30km/h – probabil balustradele erau foarte scumpe in caz ca vitezomanii le-ar fi stricat.

Casa mamei, prin comparatie – se inaltase. Era cald si bine – asa ca ne-au grabit ca un bradulet, bradut, dragut, la caldura.

Mi-a placut o vanzatoare din magazinul Only. De cate ori ajung acolo, plec cu cate ceva. Data trecuta am plecat cu o rochie facuta cadou de mama, care n-a inteles cum de are un zero in plus la banii noi.

Prietenii mei sunt toti fosti colegi: de generala, de liceu sau de facultate. M-am vazut cu toti cu care am putut. Am reluat discutiile de unde le lasasem acum cateva luni sau ani.

Sambata am ajuns in Bucuresti. Era Hallowen – orice petrecere e binevenita, indiferent de origine. Sora-mea s-a ingrijit de toalete. Mama a avut succesul maxim, toti isi doreau poze cu ea, iar doi baieti au felicitat-o si sarutat-o. Nu le-a luat numerele de telefon. Eram intr-un restaurant public, numit Brick. Deh, nu toate putem avea acelasi sharm…

Duminica am revenit pe meleagurile adoptive. Luni am uitat sa-mi ridic tava si sa mi-o duc la debarasat. Ce cuvant urat: debarasat. Am nevoie de ceva timp sa-mi revin si sa reinvat ca viata nu e o petrecere, ci o lupta.

2 Noiembrie 2010 - Posted by | eu | ,

12 comentarii »

  1. 🙂

    Comentariu de ioniboni | 2 Noiembrie 2010 | Răspunde

  2. Da, ai fost prin Ploiesti …
    T. imi reproseaza ca sunt cu nasul pe sus si se leaga de sita mea, zice sa cumpar una cu ochiuri mai mari – nu dau banii pe asa ceva .
    Ma intalnesc mult prea rar cu oameni care imi plac, la care voi tine forever si cu care ma simt BINEEE !
    Ce chestie ! Sambata am fost la o petrecere, acelasi grup cu care ne vedem mult prea des, cred eu, de ceva ani . Imi este greu sa leg o conversatie care sa ma intereseze, doar bat apa in piua. Aceeasi paleta de glumite, cu mici variatiuni si condimentata cu o noua reteta de gogonele ! Si eu duc o casa in carca …
    Ideea este ca nu ma vad si nu vorbesc cu anumite persoane luni, ani, saptamani, dar totul se leaga de la sine . Cu Canadianul sporovaiesc juma’ de ora de toate, cu Finlandeza tot asa, cu Ploiesteanca nu m-am mai vazut de doua luni , mai sunt la rand cativa oameni dragi si chiar daca nu ne vedem sau vorbim prea des, distantele si timpul sunt relative , ca asa zicea si Einstein.
    Intr-adevar, ne stim cu totii de ani, dar si pe unii din ” gasca vesela ” ii stiu din clasa I si totusi … Mare placere mi-a facut sa vorbesc cu Mihaela ta, cu care doar m-am intersectat acum ceva ani un sfert de ora. M-am distrat si am ras cu Japoneza 3, mai tinerica cu 15 ani decat noi, musai trebuie sa ne mai vedem, este tonica !
    CE BINE CA ESTI, CE BINE CA SUNT !

    Comentariu de gabi dinu | 2 Noiembrie 2010 | Răspunde

  3. Hei, ai uitat ” purcel ” !

    Comentariu de gabi dinu | 2 Noiembrie 2010 | Răspunde

  4. Ai uiat si tuica si zacusca !

    Comentariu de gabi dinu | 2 Noiembrie 2010 | Răspunde

    • …mai nou l-a invatat pe „sugruma” si zice: „Lea sugruma”. oricum imi pare bine n-am trecut prin sita, ca ma speriasem de la comentariile tale despre Finlanda… :-)pe care sunt convinsa ca tii s-o revezi anual🙂

      Comentariu de myohemmin | 3 Noiembrie 2010 | Răspunde

  5. ai venit pe fuga si m-ai prins obosita, veneam direct de la munca, dupa o saptamana ciudata si varzoasa. trebuie sa mai vii, sa ne plimbam prin bucuresti, la primavara. colegii tai sa ma ierte ca-s cam salbatica, te tin minte doar pe tine, gabi dinu, il stiam doar pe T, pe care e cam greu sa-l uiti o data ce-l intalnesti:).

    Comentariu de tristeteapamantului | 2 Noiembrie 2010 | Răspunde

    • tu imi esti acum datoare cu o vizita, insa te iert ca m-ai umplut de carti… trebuie sa-mi ridic un pic nivelul pana la urmatoarea intalnire🙂 sa putem vorbi si noi despre gogonele…

      Comentariu de myohemmin | 3 Noiembrie 2010 | Răspunde

  6. Foarte frumoase POZE. Frumoasa prezentare.Frumoase toalete, si mai ales „FETELE” din familia noastra. Am dat si pe cuvantul „albastru”, si am citi despre Brick. Mi-a parut bine ca ai venit, si am petrecut impreuna. Soarele a fost de partea noastra. Apoi a ceata si frigutzul. Dragutzul. Va mai asteptam. Cu mare drag!

    Comentariu de Mihaela | 2 Noiembrie 2010 | Răspunde

    • Venim de ziua ta! indiferent unde ti-o faci🙂

      Comentariu de myohemmin | 3 Noiembrie 2010 | Răspunde

  7. Ai fost pe acasa! Frumos! sper ca, in afara de micile socuri ale soselelor, ti-ai incarcat nitelus bateriile! Sper sa ne vedem si noi, poate cand ajung din nou eu pe la nord (nordul Europei vreau sa zic!)

    Comentariu de asacredeu | 3 Noiembrie 2010 | Răspunde

    • M-am gandit sa te sun, insa pana m-am dezmeticit eram deja inapoi in Fi. Al meu a dus lipsa conversatiei la intalnirile mele cu romanii din Ploiesti… Te astept insa cand ajungi in Nord – la complexul mic🙂 apropo, mai exista?

      Comentariu de myohemmin | 3 Noiembrie 2010 | Răspunde

  8. Wahhwwnnn, Lea ! Mrrrr !
    Mai sunt si eu rea – lista cateodata si atunci lumea se mira, ce o fi cu ea ? Am ales gresit, trebuia sa fiu mediator, psiholog sau avocat al cauzelor pierdute .
    Daca te hotarasti sa ceri cetatenie in Papua Noua Guinee
    s-ar putea sa ai o surpriza … aterizeaza straprietena !
    Nu scapi asa usor !
    Ideea este ca cerul nu este mai albastru si mai senin , neuronii nu zboara prin aer, in exces, doar la patriotii astia de finns … s-au pastrat cativa si in alte parti ale lumii, spune-le !
    Am avut o zi PLINA, asa ca imi voi introduce stafide in urechi pentru un somn linistit …. ssstt!

    Comentariu de gabi dinu | 3 Noiembrie 2010 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: