Fast anti-depressive treatment for starting the day

Timpul imi fuge din nou printre degete, viteza ii creste si nici nu stiu cand din noapte se face noapte si unde mi-a disparut ziua. Sunt acasa si stau. STAU si nu fac nimic, inconjurata de plapumi in regatul patului meu, in care existenta se reduce la butoanele telecomandei si speranta ca poate undeva, pe un canal, voi gasi motivatia de a-mi parasi domeniul si a-mi incepe ziua. Insa filmele se amesteca, la fiecare reclama personajele se transforma si isi rescriu povestile revazute de nenumarate ori, iar eu imi spun dupa fiecare dezamagire: asta e chiar ultimul, apoi ma scol din pat. Dupa urmatorul ma imbrac. Acum e timpul sa-mi incep ziua… In literatura de specialitate, aceasta se numeste depresie. Nu are legatura cu frigul de afara, cu umezeala din casa, cu neputinta de a face focul in soba, pentru ca cosarul n-a curatat cosul. N-are legatura cu coridorul plin de dulapuri, scanduri, chiuvete si faiante ce urmeaza a fi montate intr-o zi. Nici cu proiectele de la serviciu carora nu le gasesti solutia peste noapte, nici cu ideile geniale care te ocolesc de cand te stii… Nu. Este un dezechilibru chimic in creier care tine de chimie. Solutiile sunt medicamentoase sau spirituale – forta mintii asupra materiei. Daca recunosti ca esti depresiv – inseamna ca depui armele si te declari infrant. Daca nu recunosti, iti inventezi explicatii si incerci sa dai vina pe soare, pe ploaie, pe zapada, pe vecini, pe tara, pe prieteni, pe familie, pe catel si pe purcel. Pe net, ei iti recomanda sa renunti a enumera incercarile (ca n-ai voie sa folosesti termeni cu conotatie negativa, cum ar fi „problemele”) si sa te concentrezi pe succese. Daca n-ai succese recente, pe cele trecute. Daca n-ai succese personale, te concentrezi pe cele ale altora. Un succes pe zi. Il invoci, iti incarci bateriile si pornesti la drum.

Azi ne concentram pe ce-am facut in ultimii 5 ani – nu doar pentru ca a fost o  intrebare la moda, insa alegandu-ti un interval suficient de mare de timp, ai sanse sa gasesti destule schimbari – ce, ca toate lucrurile pe lumea astea, au si parti pozitive. De aceastea trebuie sa te agati si  sa le analizezi la nivel macroscopic, apoi microscopic, sa le diseci fiecare quark si lepton, sa le absorvi energia si sa redevi Tu.

Primul lucru ce-mi vine imi minte e petrecerea de la ziua de nastere, organizata in Espoo cand viata mergea incet si calm inainte. Apoi a urmat mutatul Ei din Merivirta in Merivalkama. Apoi al meu din Espoo in Kerava. Apoi al Ei din Espoo in Kerava. In martie a murit tata. In vara am ramas single – viata care nu mi se potriveste nici un pic… In alt aprilie l-am cunoscut pe El. Ea s-a mutat in Helsinki, eu m-am mutat in Porvoo. Intr-un mai mi-am gasit Alcatrazul. Ea a mai schimbat cateva adrese, 7 in total in 5 ani: 2 in Espoo, 3 in Helsinki, 1 in Porvoo, 1 in Hyvinkää. Eu mi-am schimbat serviciul, masina, am adoptat-o pe Lea, am inceput o scoala noua, mi-am luat cetatenie, am invatat sa schiez fond si sa ma multumesc cu ce am. M-am intors spre mine si am descoperit forta de a merge mai departe – eu POT merge mai departe.