Nu pleca

Tu sa ma ierti copila mea,

ca n-am stiut sa-ti simt durerea.

Te-am lasat singura sa lupti

far’ sa-ti alint insingurarea.

N-am stiut sa-ti ud radacinile,

n-am stiut sa te cresc puternica,

n-am stiut sa te conving ca poti,

ca esti un om frumos si bun.

N-am stiut ca suferi,

n-am stiut ca e asa de profunda

si adanca rana ta.

N-am stiut sa te conving

ca voi fi aici mereu,

toiagul tau, sprijinul tau,

n-am stiut ce demoni te-nconjoara

n-am stiut sa te protejez,

n-am stiut sa te feresc,

n-am stiut sa fac nimic din ce-ar fi trebuit sa stiu…

Si ma uit cum te pierd,

cum te stingi,

cum te departezi,

intoarce-te, intoarce-te,

am nevoie de tine…

Lioara lioara

Learning to fly

Taking risks is good. Not craizy risks, but some risks now and then… Is worth to know that you’ve tried. Is better to live one day as an eagle than 1000 years as a sheep, isn’t it? I’m proud of you.

Faza anului,

Pic de somn, maine plec la 5 dimineata in Suedia, n-am bagaje facute, am o tema de predat pana vineri la 9:00, insa cum, necum, trebuie sa va spun faza anului. O prietena se indragosteste nebuneste de un gigolo. Si cu forta pe care doar o femeie indragostita o are, incerca sa mute muntii din loc si sa-l schimbe dupa chipul si asemanarea sa. El, nimic. Isi indeplinea cu mediocritate sarcinile specifice jobului si isi imagina ca doar simpla sa prezenta, poate face orice femeie fericita. Il vede azi, il vede maini, il vede poimaini, pana cand se lamureste fata ca nu poti face din orice, bici si unele lucruri sunt destinate a ramane ce par din primul moment.

Dupa ce intervine despartirea lacrimogena si suferinda din partea ei, nesimtitoare si despovaranta din partea lui, vremea isi pune amprenta si ii vindeca ranile. Ranile ei, ca ranile lui abia incepeau sa apara cu depresia economica ce impovareaza tara… Incepe sa aprecieze, el, ce bine era cand ea, il avea in grija… Si incerca sa se agate de trecut si de prietenii si cunoscutii lor comuni. In special de cei care l-au tratat cu respect si consideratie – fiind prietenul ei. Ea insa, dezlegata de vraja iubirii, nu se mai sfieste si ii arata, in final, slava Domnului, crunta realitate:

Sti, prietenii mei nu vor sa pastreze legatura cu tine, pentru ca tocmai mi-au organizat o sesiune de shopping ca sa ma felicite ca ne-am despartit!

La care el, prost insa nu destul ca sa nu fie si fudul, ii raspunde:

Poate sa te consoleze, nu cred ca ai inteles tu bine!

La care ea replica:

Nu, dragul meu, sa ma FELICITE!!!!!

Asa ca ziceti, dragii mei, in cor: Doamne fereste, de femeia care nu te mai iubeste!

La multi ani!!!!

Are mama o fetita,

Cat un ghemotoc!

Are mama o fetita,

Frumusica foc!

Vesela si harnicuta,

Unde s-ar afla,

Parca e o furnicuta!

Asa este ea!

La multi ani, iubita lui mama, sa te faci mare si cuminte!

Bunicul meu a avut permisul de conducere cu nr.4!

Si ce daca e mainstream, de cand am aflat ca avem a patra generatie completa de soferi in familie, nu-mi vine in cap decat:

Don’t you wish your girlfriend was hot like me
Don’t you wish your girlfriend was a freak like me

Mesaj

Ma cheama Rufus. Sunt foarte pretentios si nu ma multumesc decat cu ce-i mai bun. Imi place televizorul meu, e mare. Cel mai mult ma intereseaza Animal Planet, pe celelalte posturi nu vad decat o copie nereusita a lantului trofic, in care animatorii se mananca unii pe altii, doar din placere. Nu inteleg risipa si nevoia de a-si marca in public teritoriul. Eu sunt mult mai discret.  De aceea schimb permanent canalele…

Mi-as dori sa calatoresc, de exemplu acolo, la o margine de padure, pe malul unui lac. Mi-ar placea sa ma tolanesc la soare si sa vanez soricei sau sa pescuiesc. Am auzit ca verisoara mea, Lea, ar avea niste cizme – care mi-ar prinde bine. As putea fi Motanul incaltat si nu Pisica in cizme– care este o alta poveste, ce nu v-o recomand! Este vorba acolo despre altfel de pisici, nici nu stiu cum de am auzit-o!

In timpul liber, care e destul, imi place sa dorm. Am patul meu, perna mea, rosie,  sa nu ma deochiati, unde pot sa visez la toate placerile pe care vreau sa mi le fac. Am liste cu ele. Le arat zilnic stapanei mele, insa ea nu-mi satisface poftele decat sunt cuminte si nu stric prin casa toate cele. Insa ce pot sa fac cu o casa asa de mare, singur?! Cand sunt singur, ma plictisesc si ma gandesc ca poate ei daca ar avea mai multe de facut in casa, n-ar mai pleca atat. De exemplu acum, mi-e perfect! Stapana mea mi-a luat modelul, asa ca stam amandoua in aceeasi pozitie, cat e ziua de lunga. Impreuna cu ea trece timpul mai repede – avem our quality time together…

Va pup,

Rufus

For E.,

Today’s mother’s day in Finland.

I’ve told you over and over, about the loneliness of living abroad, how you miss your family and friends and how difficult is to dive inside the country’s culture and social life. Nevertheless, above all the difficulties I can call myself really lucky, because of His family and His mother. First at all, She is a Lady with a great, very English type of humour. Then she adopted me with all my family, she has got now a granddaughter and grandson, a granddog and a mother of the bride. I can totally tell you that she is taking her roll pretty serious, inviting everyone of them, separately to dinner and to walks, calling and keeping the connection alive, being in the same time extremely cautious not to intrude. She is speaking several languages, but since Romanian was not one of them, She didn’t have any problems in starting learning it. ”It is so close to Latin” she said, so with no hesitation she started to correspondence with my mother in Romanian.

It sounds unbelievable, but everything is truth!

So, Happy mother’s day, E.! Here’s the stone-flowers that your son planted in our garden for us… And a song for you 🙂

Iarba vecinului si nu numai

Ati vazut ce disperare ne apuca ori de cate ori ne lipseste ceva real sau imaginar? Ai ramas somer, tot ce vrei e un serviciu; ai servicu, tot ce vrei e o vacanta; ai vacanta, tot ce vrei e sa pleci undeva; esti undeva, tot ce vrei e sa te intorci acasa;  n-ai copii, tot ce vrei e sa faci macar unul; ai copii, tot ce iti doresti e ca ei sa creasca; cresc, vrei sa-i vezi fericiti la casa lor; ajung la casa lor, ii vrei inapoi la tine acasa; esti singur, tot ce vrei e o relatie; esti in relatie, tot ce vrei e spatiu; ai spatiu, te simti singur; esti in Romania tot ce vrei e sa-ti iei campii; ti-au luat campii, tot ce vrei e sa te intorci acasa; esti acasa, tot ce vrei e sa te simti acasa, insa nu poti pentru ca deja ti-ai luat odata campii… Life sucks!

Odata ca niciodata, in una din cele sapte viati ale mele,  am fost rugata sa tin cursul festiv la unul din anii terminali de la electromecanica. Mare onoare. Cum n-am vrut sa-i plictisesc cu ultimile descoperiri ale stiintei, le-am vorbit despre viata, atitudine si interviuri, subiect care m-am gandit ca le poate fi mai de folos dupa ce au terminat o facultate. Intrucat mare lucru despre subiectul in cauza nu stiam nici eu, m-am dus si-am luat carti sa ma pun in tema (era in anul de gratie 1999 cand google nu era inca pe piata). In una din carti, era descrisa discutia dintre doi consultanti, care trebuiau sa gaseasca solutii pentru revigorarea unei firme intemeiate de niste oameni „a caror singura calificarea era cunoasterea limbii materne”, asa incat pe drumul de costisa ce mergea la sediul firmei, ei au facut doar misto cu privirea la incompetenta intreprinzatorilor. Evident au pierdut contractul si altii, care l-au castigat, au facut o multime de bani, iar firma susmentionata un profit neasteptat. Morala e sa te concentrezi pe lucrurile pozitive si daca ai primit lamai, fa-ti limonada! Asa ca merg sa-mi caut blender-ul… And from all the dreams and wishes I had for you, to make a limonade…

La multi ani!

Mama mea e o luptatoare. Cand multe femei erau casnice, sau se limitau cu ”indatoririle traditionale”, ea, desi venita de la tara, a terminat liceul la oras, si facultatea in capitala. Poate n-a avut luxul celorlalti colegi sau avantajul bonei frantuzoaice, insa ea s-a luptat sa ajunga de unde era, acolo unde si-a dorit.

N-am auzit-o niciodata plangandu-se ca viata e grea, sau nedreapta… N-am auzit-o spunand ca doar furand poti face bani, n-am auzit-o gasindu-si scuze ca “strainatatea e departe” sau “e scumpa”, n-am vazut-o calcand legea sau devenind membru de partid, ca sa-si vada interesul, n-am vazut-o abandonand pentru ca varsta isi spune cuvantul. Cand ea si-a dorit o casa, a muncit sa-si construiasca una. Cand si-a dorit sa mearga in strainatate, s-a dus – acolo unde era permis in trecut, doar in est-  insa s-a dus. Cand a trebuit sa alerge cu copiii la pian si la balet, a alergat. Cand, crescandu-si nepotii, trebuia sa mearga cu ei la piata si sa se intoarca incarcata, a pus copiii sa i se tina de fusta, sa nu-i piarda si a razbit. A fost poate severa cu noi si cu copiii nostrii, insa doar pentru ca mai tarziu severa e si viata pe care o traim. Mama mea m-a invatat ca se poate sa se mearga la 76 de ani cu autobuzul sa vizitezi Europa. Mama mea m-a invatat  ca daca e nevoie, se poate sa stea ani in sir doar in casa, ingrijind de tata, care in ultima perioada a fost grav bolnav. Mama mea e un exemplu al faptului ca: SE POATE sa iti traiesti viata asa cum vrei, fara sa calci pe cadavre, fara sa calci legea, fara sa faci pacturi cu diavolul, doar prin munca si perseverenta. Mama mea e un model pentru mine.

La multi ani, mami!